Blog PAM Design

CRM vine de la prescurtarea Customer Relationship Management. CRM-ul este un proces care ajuta la o mai buna intelegere a nevoilor si comportamentului clientilor.
CRM-ul ajuta la dezvoltarea si la trasarea strategiilor de afaceri pentru client si de asemenea abordeaza problemele prin implementarea lor. In termeni simpli utilizarea eficienta a unui CRM ajuta clientul si organizatia acestuia sa indeplineasca acele teluri mult dorite, acele tinte referitoare la potentialele performante, achizitii, cresterea si pastrarea afacerii.

Un sistem eficient de CRM are drept scop gestionarea si optimizarea ciclului de viata al clientului dar si construirea unei intelegeri corespunzatoare sau a unei legaturi intre diverse departamente, forte de vanzari si clienti in cadrul unor companii mari, care in final toate la un loc vor spori productia companiei.

Cu fiecare zi care trece organizatiile de tip corporate implementeaza sisteme CRM, si prin folosirea acestora se reintorc la vechea epoca a dictatului personalului sau la marketingul unu la unu.

Prin folosirea CRM-ului , o organizatie poate folosi inregistrarile anterioare ale potentialilor clienti si cumparatori precum si tendintele anterioare de achizitie, tendinte care le-au preferat mai devreme dar si nevoile acestora, pentru a crea un centru al clientilor si un sistem de marketing central referitor la nevoile clientilor.
Companiile care utilizeaza sisteme CRM se pot astepta imediat:

La pastrarea si obtinerea mai multor clienti, in consecinta la o crestere globala.
La cresterea si maximizarea absoluta a ciclurilor de viata a clientilor.
La imbunatatirea serviciilor pentru clienti prin personalizarea acestora, totul prin noi cheltuieli.

Cum se vand hainele online?

admin — Tue, 02 Sep 2008 17:16:27 +0000

Prin concept store online.

Am citit recent intr-o publicatie de afaceri de la noi un articol intitulat “Cabina de proba n-avem” care face o analiza a pietei comertului online cu articole vestimentare, aratand ca vanzarea hainelor pe internet nu are succes in Romania. Conform aceluiasi articol, care citeaza ca sursa eMarketer, in 2006, in SUA, valoarea pietei online pe acelasi segment al articolelor vestimentare a fost de 18,3 mld euro, pentru prima oara mai mare decat cea de computere, care a fost de ‘doar’ 17,2 mld de euro.

La noi, casele de moda si producatorii cunoscuti de confectii afirma ca prefera sa isi extinda lanturile de magazine fizice deoarece, si nu spun ca nu ar avea dreptate, publicul roman nu are suficienta incredere pentru a-si lua haine pe internet. In SUA, Diesel tocmai si-a inaugurat un magazin online despre care voi vorbi imediat.

De ce la ei se poate si la noi nu?

Shopping-ul de haine nu mai este astazi o activitate practicata din nevoie. Unii spun ca e un sport, altii o (re)(ne)cunoastere a identitatii fiecaruia. Cumparam anumite haine pentru ca ne place stilul kenvelo, polo, dior, etc.

Nu cumpar un produs, cumpar brandul. Ma reprezinta; cand intru intr-unul dintre magazinele lor intru intr-o lume pe care o recunosc, care imi transmite o stare emotionala. Din filosofia lor de brand reiese o atitudine care ma reprezinta si pe care vreau sa o prezint.

In general, romanii inca se tem sa cumpere online. Cu hainele este cu atat mai complicat cu cat sunt sanse sa nu nimeresti masurile, sa nu fie culorile asa cum ti-ai imaginat sau chiar sa te trezesti cu un alt produs. Magazinul este singurul in masura sa inlature aceste temeri prin servicii ireprosabile. Romanii nu au incredere in orice magazin online, insa sunt legati de branduri. Atasarea fata de un brand inseamna automat si incredere in el, in compania din spatele lui (nu vorbim despre magazine care vand produse de marca, ci de asa numitele concept stores, adica ale acelor companii care detin marca). Privind problema din acest punct de vedere, ea nu exista. Romanii sunt amatori de marci si ar cumpara online pentru ca ar avea incredere.

Asadar, cerere din partea publicului ar exista. Mai departe, companiile trebuie sa preia initiativa, sa creeze oferta. Sansele de reusita sunt foarte mari. De ce?
- Au deja un public format, o comunitate careia i se adreseaza si care se regaseste in produsele companiei. Brandurile sunt mai mult decat produse, sunt un stil de viata, vorbesc nu doar despre companie ci despre cei care le poarta.
- Dupa cum am spus, romanii iubesc brandurile si le acorda increderea lor.
- Internetul nu este doar un canal de vanzare ci si un instrument prin care companiile pot interactiona cu clientii, oferindu-le o experienta noua cu brandul lor preferat. Singura conditie este ca magazinul online sa exprime personalitatea brandului si sa transmita acelasi feeling pe care il ai cand intri in magazinul clasic.

Asta a facut Diesel.
Magazinul lor online nu este pur si simplu un magazin. Este lumea Diesel la un click distanta. Compania a reusit sa transmita in mediul virtual aceleasi emotii pe care le transmite consumatorilor in mediul offline. Regasesti acolo produsele, culorile, sigla dar, mai important, si atmosfera, atitudinea cu care se identifica un fan Diesel. Foarte important, este foarte usor sa cumperi – interactivitatea nu impiedica in nici un fel navigarea si selectarea produselor dorite.
Diesel.com este un concept store online iar prin aceasta compania ofera clientilor sai o experienta noua si interesanta. Concept store-ul devine mai mult decat un canal de vanzare si mai mult decat comert electronic. Devine un “multifunctional” al brandului: vinde, atrage, informeaza, comunica, creeaza atmosfera, implica emotional, transmite povestea brandului.

Sunt convinsa ca si romanii ar cumpara haine online. Nu dintr-un magazin oarecare online, ci dintr-un concept store al unui brand pe care il iubesc si in care au incredere.

Manuela Stoica,
PR&Communication Specialist, GECAD ePayment

sursa: Dailybusiness.ro

Crearea si actualizarea unui Site Web

admin — Fri, 22 Aug 2008 09:05:18 +0000

Crearea unui site web este o sarcina a carei dificultate variaza in functie de complexitatea proiectului web vizat. Putem alege sa ne cream singuri propriul site web sau sa apelam la serviciile unui profesionist (web designer).

Prima varianta prezinta avantajul ca este foarte ieftina – tinand totusi cont de achizitionarea in prealabil, intr-o forma sau alta, a cunostintelor necesare unei proiectari eficiente si de calitate, luand in considerare totodata munca de rutina depusa pe cont propriu si timpul de cateva luni pana la acumularea unei experiente minime.

Aceasta varianta permite actualizarea la timp a continutului si modificarea design-ului dupa dorinta. Cea de-a doua varianta ne scuteste de efortul, uneori destul de mare, de creare si intretinere a unui site web dar diminueaza controlul asupra elementelor de rafinament, actualizarii la orice ora din zi si din noapte, asta daca optati pentru un site simplu, fara posibilitate de administrare.

In prezent se opteaza tot mai mult pentru site-uri dinamice, lucrate in PHP, cu baze de date care, totodata au proiectat un panou de administrare din care se poate modifica aproape orice, oricand, fara a cunoaste vreun limbaj de programare web – asa zisele CMS.

Bazele Activitatii de Proiectare Site-uri Web

Daca doriti sa va creati singuri site-ul intr-un mod tinzand catre profesional, va trebui sa invatati pentru inceput limbajul HTML si lucrul cu un program de editare HTML, de obicei de tipul WYSIWYG (“what you see is what you get” – ceea ce vezi este ceea ce obtii). Acest lucru va facilita crearea paginilor web prin adaugarea cu usurinta si in cunostinta de cauza a elementelor HTML de machetare si formatare vizuala a paginilor site-ului.

In cazul in care creatorul de pagini web nu stapaneste suficient de bine limbajul (standardul) HTML este evident ca nu va exista un control foarte bun asupra optimalitatii si corectitudinii codului site-ului astfel conceput, chiar in cazul utilizarii unui editor vizual.

Un cod HTML, care nu este corest scris, duce la o prosta vizibilitate pentru motoarele de cautare si poate crea probleme de vizionare in diferite browsere web.

Ulterior etapei HTML va urma abordarea unor aspecte mai subtile si implementarea unor functii extinse de rafinare a structurii atat vizuale cat si functionale, pentru care vor fi necesare noi cunostinte in domeniu, precum: CSS, JavaScript, Java, XML, PHP, etc…

Revenind la fundamentalul limbaj HTML, va putem spune ca exista foarte multe programe de editare HTML, dintre care o buna parte sint gratuite. Un program de tipul WYSIWYG bun pentru incepatori este “FrontPage” produs de firma Microsoft. El este disponibil contracost in suita Microsoft Office dar poate fi achizitionat si separat. Un alt program de editare HTML de tipul WYSIWYG este “OpenOffice.org HTML Editor” care este disponibil gratuit in suita OpenOffice.org, stocata in mod periodic pe CD-urile unor reviste cu specific IT.

Doua programe de editare HTML foarte bune dar clasice (necesitand cunoasterea limbajului HTML) sunt “AceHTML”, respectiv “HTML-Kit, disponibile atat in varianta cu plata (“Pro”) cit si in varianta gratuita (“Free”).

Odata ce site-ul a fost creat, va trebui sa-l incarcam pe serverul care il va gazdui. Acest lucru va fi realizat foarte simplu daca webmaster-ul este familiarizat cu programele de tip client FTP (unul dintre cele mai cunoscute programe care incorporeaza si parte FTP este file-manager-ul Windows Commander sau Total Commander).

Tot cu ajutorul programelor de acest tip se realizeaza si actualizarea site-ului (stergerea unor pagini, adaugarea altora noi, inlocuirea unor pagini vechi cu versiuni mai noi).

Daca aveti nevoie de site ar fi de preferat sa ne contactati sau, daca doriti sa invatati limbaje de programare web, puteti cauta: Tutoriale HTML

Web 3.0, sau lumea virtuala

admin — Wed, 16 Jul 2008 19:31:38 +0000

Am tot auzit vorbindu-se despre Web 2.0, Ajax, wiki, blogguri, RSS, site-uri de social bookmarking. Dar ce este Web 3.0? Cum ar arata lumea virtuala peste 5-10 ani?

Web 3.0 este o inca o forma abstracta a Internetului, dar este ceva destul de tangibil. Daca stim ce este Web 2.0, ne punem intrebari cam ce ar insemna Web 3.0. La o cautare rapida pe Google veti descoperi o multitudine de site-uri care se inghesuie sa va dea informatia. Nimeni nu stie forma exacta a Web 3.0. Un bun exemplu este site-ul Gogofrog.com, care este un Web 3.0 primitiv.

Gogofrog.com va permite sa va creati o pagina 3D, unde va puteti pune diverse informatii, filmulete, fisiere etc. Un proiect mai maret este Second Life. Cu o grafica mai buna, Second Life ofera o lume virtuala apropiata de realitate. Desi este un serviciu platit Second Life are aproape 7 milioane de “locuitori”.

Si tot nu am descoperit ce este Web 3.0. Sa fie oare transpunerea activitatilor umane pe Internet? Te-ai trezit, te conectezi la retea. Pe linia unu te suna secretara virtuala, care iti reaminteste ca ai o intalnire de afaceri la Hong-Kong. Dupa ce ai vizionat mesajele video de la prietena ta, te hotaresti sa ii trimiti un mare buchet de trandafiri si o invitatie la o cina romantica in Venetia. “Pleci” la intalnirea de afaceri din Hong Kong, dar pana sa ajungi te relaxezi putin cu un tenis virtual. Seara te intalnesti cu prietena in Venetia si dupa cina hotaresti sa o scoti la plimbare in Amsterdam. Daca tot ajungi acolo nu ti-ar strica o partida de sex virtual si o tigara cu prietenul tau cel mai bun.

Wikipedia ofera mai multe definitii pentru Web 3.0. Prima se refera la transformarea webului intr-o baza de date, folosirea tehnologiilor RDF (Resource Description Framework), OWL (Web Ontology Language), API (Application Program Interface). Cea de-a doua abordare presupune dezvoltarea inteligentei artificiale si crearea unui web cvasi-uman. A treia definitie se refera la crearea unei retele semantice prin care computerele conectate la Internet sa poata combina informatiile pe baza unor conexiuni logice.

Web 3.0 este urmatorul pas, insa nu vreau sa ma gandesc mai departe spre Web 4.0, fiindca deja am in cap Matrix si inca vreo doua filme. Sper sa nu ajungem acolo, cel putin cat voi mai fi in aceasta lume.

Cum faci subiectul sa sara afara din poza, in Gimp

admin — Wed, 16 Jul 2008 18:56:35 +0000

Am vazut un pont pentru Photoshop usor si amuzant, atit de usor incit oricine il poate urma doar cu putina rabdare, asa ca am decis sa il adaptez pentru GIMP si sa il prezint foarte detaliat, ca pentru incepatori.
In principiu voi face ceva care sa arate cam asa:

Iata pasii de urmat:

* Adaug un strat (layer) transparent deasupra imaginii si daca vreau un fundal un alt strat dedesupt:

* Fac o selectie dreptunghiulara in stratul transparent aproximativ de aceeasi dimensiune ca si rama fotografiei si il umplu cu culoare alba:

* Micsorez selectia (Select – Shrink, am folosit 15 pixeli):

* Si ii golesc continutul (Edit – Cut):

* Fac o selectie dreptunghiulara in jurul ramei si folosesc unealta pentru perspectiva (Shift+P). Deformez liber, dupa cum ma duce capul:

* Sterg partile din rama care imi acopera subiectul, rezultatul trebuie sa fie cam asa:

* Sterg fundalul fotografiei (folosind orice metoda: masca/mask, guma/eraser, lasou/lasso, bagheta magica/magic wand, trebuie doar sa ma asigur ca stratul cu fotografia are un canal alpha):

Si am terminat!

Optionally you can add more steps to impress people with your GIMP skills:

* Adaug o umbra subtila (Script-Fu – Shadow – Drop-Shadow) pentru un aspect mai realist al ramei:

Si daca e nevoie, o umbra a partilor subiectului meu care ies deasupra ramei:

* Pentru si mai mult realism fac hirtia mai putin plana folosind filtrul iWarp (Filters -Distorts – iWarp):

Se va obtine cam asa ceva:

* Ajustez si umbrele pentru a se potrivi cu imaginea deformata:

* Tai imaginea dupa nevoi, pentru a incadra continutul mai bine si de data asta chiar am terminat:

Pot lasa imaginea transparenta, wu un fundal solid sau cu unul texturat, dupa placere sau dupa nevoi. Aici am folosit un model (pattern) de pietre disponibil in GIMP si am ajustat putin perspectiva stratului in care se afla acesta:

Asta a fost tot!

Va invit sa faceti propriile manipulari de imagini, mai bune decit exemplul meu si sa aratati intregii lumi ce magicieni in ale GIMP-ului sinteti!

Creare de site-uri web pentru primarii, consilii locale, judetene, prefecturi…

admin — Tue, 15 Jul 2008 17:17:39 +0000

In urma cercetarilor efectuate am descoperit cum ca, multe primarii din Romania nu au inca un site web pe Internet sau, multe din cele care au deja o pagina web, aceasta nu ofera informatiile necesare si este neactualizata de la crearea ei.Asadar, PAM Design vine cu o oferta pe care multi webdesigneri s-au ferit sa o faca:

Un site web pentru fiecare primarie!

Dupa cum spune Legea 161/2003, fiecare primarie va trebui sa aiba pana la sfarsitul anului 2008, propria pagina de internet.

Site-ul web al unei primarii trebuie sa cuprinda in primul rand:

Informatii despre componenta primariei (date despre: primar, viceprimar, secretar, organigrama),
Date despre directiile locale (servicii de gospodarire locala, urbanism, stare civila, compartiment agricol…),
informatii despre Consiliul Local (consilieri, atributiile consiliului, comisii, dispozitii, hotarari locale, hotarari normative…),
Informatii utile pentru cetateni (noutati legislative de interes public, acte normative, declaratii de avere, comunicate de presa, proiecte, audiente, acte necesare…)
Functionalitati online – automatizari oferite prin intermediul site-ului (plata online a taxelor si impozitelor, formulare pentru propuneri si sesizari, date si formulare de contact pentru toate departamentele, etc).

De asemenea pe site-ul web al primariei / consiliului local trebuie sa fie prezentate informatii legate de:

Asezarea localitatii,
Istoric,
Populatie,
Economie,
Clima,
Galerie foto,
Obiective turistice,
Posibilitati de dezvoltare econimica si investitii.

O noua directie de dezvoltare a Internetului este comunicarea online – un concept nou cu perspective importante de dezvoltare in toate domeniile comerciale, sociale sau administrative.

Comunicarea online vine în completarea relatiilor publice si comunicarii prin intermediul sectoarelor de print, TV sau radio.

Comunicarea online construieste punti in mediul de afaceri, apropie partenerii si consolideaza contactele deja stabilite.

In contextul actual al dezvoltarii societătii informaţionale, structurile administratiei publice din tara noastra trebuie sa foloseasca si ele la randul lor acest canal de comunicare intre diferitele structuri ale sale dar şi in procesul de comunicare in mediul social.

Devine din ce in ce mai importanta atat pentru administratie, cat si pentru clientii acesteia – contribuabili, cetateni, grupuri de interese, autoritatea politica – dezvoltarea canalelor de comunicare cu “lumea de afaceri”.

Alaturi de publicitatea prin mass-media clasica este mai mult decat necesara comunicarea online prin intermediul web-ului.

Oferta PAM Design

Noi va oferim posibilitatea de a avea propriu site web de prezentare al institutiei publice pe care o reprezentati la cele mai bune preturi in raport cu calitatea.

Site-urile pe care le vom realiza pentru institutia publica pe care o reprezentati vor fi perfect optimizate pentru a fi cat mai usor gasite de catre motoarele de cautare.
Designul site-ului dvs. va fi elegant, aerisit si atragator pentru toti vizitatorii.
Site-ul poate prelua automat stiri si noutati legislative de interes national de pe site-urile de profil.
Puteti scrie oricand oricate articole pe site cu ajutorul panoului de administrare, la fel de simplu ca atunci cand scrieti un email.
Puteti atasa articolelor scrise pe site-ul institutiei imagini, filme, orice alte fisiere.
Puteti avea formulare online interactive pentru completarea anumitor solicitari direct de pe site.
Va oferim posibilitatea de securizare a datelor site-ului,
Servicii de administrare, si mentenanta.

Cat costa toate acestea si cum pot avea un asemenea site web?

LEGE nr.161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei

admin — Sun, 13 Jul 2008 12:45:17 +0000

TITLUL II
Transparenţa în administrarea informaţiilor şi serviciilor publice prin mijloace electronice

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 6. – (1) Prezentul titlu stabileşte obiectivele, principiile, termenii şi condiţiile de utilizare a procedurii electronice de acces la informaţiile şi serviciile publice şi furnizarea acestora, precum şi regulile generale de asigurare, prin mijloace electronice, a transparenţei informaţiilor şi serviciilor publice ca parte integrantă a reformei administraţiei publice.

(2) Autorităţile administraţiei publice vor furniza informaţiile şi serviciile publice prin mijloace electronice concomitent cu procedurile tradiţionale.

Art. 7. – Obiectivele prezentului titlu sunt următoarele:

a) reducerea cheltuielilor publice, combaterea birocraţiei şi a corupţiei la nivelul instituţiilor publice;

b) creşterea gradului de transparenţă a modului de utilizare şi administrare a fondurilor publice;

c) îmbunătăţirea accesului la informaţii şi servicii publice în conformitate cu legislaţia privind protecţia datelor cu caracter personal şi liberul acces la informaţiile de interes public;

d) eliminarea contactului direct între funcţionarul de la ghişeu şi cetăţean sau agentul economic;

e) furnizarea de informaţii şi servicii publice de calitate prin intermediul mijloacelor electronice;

f) întărirea capacităţii administrative a instituţiilor publice de a-şi îndeplini rolul şi obiectivele şi de a asigura furnizarea, într-o manieră transparentă, de informaţii şi servicii publice;

g) promovarea colaborării dintre instituţiile publice pentru furnizarea de servicii publice prin mijloace electronice;

h) redefinirea relaţiei între cetăţean şi administraţia publică, respectiv între mediul de afaceri şi administraţia publică, în sensul facilitării accesului acestora la serviciile şi informaţiile publice, prin intermediul tehnologiei informaţiei;

i) promovarea utilizării Internetului şi a tehnologiilor de vârf în cadrul instituţiilor publice.Art. 8. – (1) Principiile care stau la baza furnizării de informaţii şi servicii publice prin mijloace electronice sunt:

a) transparenţa în furnizarea de informaţii şi servicii publice;

b) accesul egal, nediscriminatoriu, la informaţii şi servicii publice, inclusiv pentru persoanele cu handicap;

c) eficienţa utilizării fondurilor publice;

d) confidenţialitatea, respectiv garantarea protejării secretului datelor cu caracter personal;

e) garantarea disponibilităţii informaţiilor şi a serviciilor publice.(2) Autorităţile administraţiei publice au obligaţia să asigure respectarea principiilor prevăzute la alin. (1) în relaţia cu persoanele fizice sau juridice interesate să utilizeze procedura electronică pentru accesul la informaţii şi servicii publice, precum şi pentru schimbul de informaţii.

Art. 9. – (1) Prin prezentul titlu se înfiinţează Sistemul Electronic Naţional ca sistem informatic de utilitate publică, în scopul asigurării accesului la informaţii publice şi furnizării de servicii publice către persoane fizice şi juridice.

(2) Operatorii Sistemului Electronic Naţional sunt:

a) Inspectoratul General pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei din subordinea Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, pentru “Sistemul e-guvernare”;

b) Ministerul Administraţiei Publice, pentru “Sistemul e-administraţie”;

c) autoritatea stabilită de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, în condiţiile aprobate de acesta, pentru Sistemul de apărare şi siguranţă naţională.(3) Operatorii vor lua măsurile necesare pentru dezvoltarea Sistemului Electronic Naţional şi vor asigura acţiunile de promovare a acestuia.

(4) Operatorii vor utiliza standarde şi proceduri de securitate care să asigure un grad ridicat de fiabilitate şi siguranţă a operaţiunilor desfăşurate în cadrul Sistemului Electronic Naţional, în acord cu practicile internaţionale în domeniu.

Art. 10. – În cadrul Sistemului Electronic Naţional pot participa şi alte persoane fizice sau juridice, precum bănci, notari publici, experţi, în condiţiile legii.

Art. 11. – În sensul prezentului titlu, următorii termeni se definesc astfel:

a) guvernare electronică este utilizarea de către autorităţile administraţiei publice centrale a aplicaţiilor bazate pe tehnologia informaţiei, în scopul:1. îmbunătăţirii accesului la informaţiile şi serviciile publice ale autorităţilor administraţiei publice centrale;

2. eliminării procedurilor birocratice şi simplificării metodologiilor de lucru;

3. îmbunătăţirii schimbului de informaţii şi servicii între autorităţile administraţiei publice centrale;

4. îmbunătăţirii calităţii serviciilor publice la nivelul administraţiei publice centrale;

b) administraţie electronică este utilizarea de către autorităţile administraţiei publice locale a aplicaţiilor bazate pe tehnologia informaţiei, în scopul:1. îmbunătăţirii accesului şi furnizării informaţiilor şi serviciilor publice ale autorităţilor administraţiei publice locale către cetăţeni;

2. eliminării procedurilor birocratice şi simplificării metodologiilor de lucru;

3. îmbunătăţirii schimbului de informaţii între componentele autorităţilor administraţiei publice locale;

4. îmbunătăţirii eficacităţii, eficienţei şi calităţii serviciilor publice la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale;

c) portalul pentru acces la servicii de guvernare electronică şi la formulare administrative în format electronic ale administraţiei publice centrale este sistemul informatic de utilitate publică, accesibil prin Internet la adresa www.e-guvernare.ro, denumit în continuare “Sistem e-guvernare”;

d) portalul pentru acces la servicii de administraţie electronică şi la formulare administrative în format electronic ale administraţiei publice locale este sistemul informatic de utilitate publică, accesibil prin Internet la adresa www.e-administraţie.ro, denumit în continuare “Sistem e-administraţie”;

e) Sistemul Electronic Naţional este ansamblul unitar alcătuit din “Sistemul e-guvernare” şi “Sistemul e-administraţie”, accesibil prin Internet la adresa www.e-guvernare.ro;

f) procedura electronică este modalitatea prin care o persoană fizică sau juridică beneficiază de facilităţile tehnice oferite de Sistemul Electronic Naţional;

g) interacţiunea unidirecţională este procedura electronică prin care destinatarii informaţiilor publice şi beneficiarii serviciilor publice au acces la formulare administrative, pe care le pot vizualiza, completa şi tipări în vederea depunerii sau transmiterii acestora către autorităţile administraţiei publice prin mijloace tradiţionale;

h) interacţiunea bidirecţională este procedura electronică prin care destinatarii informaţiilor publice şi beneficiarii serviciilor publice au acces la formulare administrative, pe care le pot vizualiza, completa şi trimite către autorităţile administraţiei publice prin mijloace electronice;

i) interoperabilitatea este capacitatea sistemelor informatice, produselor-program, aplicaţiilor sau serviciilor accesibile prin Sistemul Electronic Naţional de a comunica şi schimba informaţii într-o modalitate efectivă şi compatibilă.Art. 12. – (1) Serviciile publice de bază ce vor fi furnizate prin intermediul mijloacelor electronice sunt:

a) declararea, notificarea şi efectuarea de plăţi prin intermediul mijloacelor electronice privind taxele şi impozitele datorate de către persoane fizice şi juridice la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru şomaj, bugetul Fondului naţional unic pentru asigurări sociale de sănătate şi la bugetele locale;

b) servicii de căutare a unui loc de muncă prin intermediul agenţiilor de ocupare a forţei de muncă, precum: evidenţa locurilor de muncă, evidenţa şomerilor, completarea cererilor pentru găsirea unui loc de muncă, notificarea cu privire la locurile de muncă disponibile;

c) servicii privind obţinerea de autorizaţii sau certificate, precum: completarea cererilor pentru obţinerea certificatelor de urbanism, obţinerea autorizaţiilor de construcţie sau de desfiinţare, completarea şi transmiterea electronică a documentelor necesare eliberării autorizaţiilor şi certificatelor, efectuarea de plăţi prin intermediul mijloacelor electronice de plată, programarea în vederea eliberării autorizaţiilor sau a certificatelor;

d) servicii privind obţinerea de licenţe de funcţionare, precum: completarea cererilor pentru obţinerea de licenţe, completarea şi transmiterea electronică a documentelor necesare eliberării licenţelor, efectuarea de plăţi prin intermediul mijloacelor electronice de plată, programarea în vederea eliberării licenţelor;

e) servicii privind obţinerea de permise legate de mediu, precum: completarea cererilor pentru obţinerea permiselor legate de mediu, efectuarea de plăţi prin intermediul mijloacelor electronice de plată;

f) servicii privind achiziţiile publice efectuate prin mijloace electronice, inclusiv efectuarea de plăţi prin mijloace electronice de plată;

g) servicii privind înregistrarea unui comerciant sau efectuarea de menţiuni în registrul comerţului, precum: transmiterea cererii de înregistrare în registrul comerţului, transmiterea electronică a statutului, a contractului de societate sau a altor documente, rezervarea denumirii, programarea în vederea eliberării autorizaţiilor legale;

h) servicii în legătură cu evidenţa informatizată a persoanei, precum: completarea cererilor de eliberare a paşapoartelor, cărţilor de identitate şi a permiselor de conducere, notificarea schimbării domiciliului sau reşedinţei, transmiterea electronică a documentelor, efectuarea de plăţi prin intermediul mijloacelor electronice de plată, programarea în vederea eliberării unor astfel de documente, declararea furtului sau pierderii unor astfel de documente, urmărirea soluţionării reclamaţiilor, publicarea listelor de documente pierdute;

i) servicii în legătură cu înregistrarea vehiculelor auto, precum: notificarea cu privire la achiziţionarea unui nou vehicul, rezervarea opţională a numărului de înmatriculare, completarea formularelor necesare în vederea înmatriculării, programarea în vederea înmatriculării şi prezentării documentelor doveditoare;

j) servicii de sănătate publică, precum: informaţii interactive cu privire la disponibilitatea serviciilor din unităţi medicale, efectuarea de programări pentru servicii medicale, efectuarea de plăţi pentru serviciile medicale prin intermediul mijloacelor electronice de plată;

k) servicii privind accesul la biblioteci publice, precum: consultarea cataloagelor, întocmirea catalogului naţional virtual, consultarea de cărţi sau publicaţii în format electronic;

l) înscrierea în diferite forme de învăţământ, în special învăţământul liceal şi superior: completarea şi transmiterea electronică a cererilor de înscriere şi a documentelor;

m) servicii privind colectarea de date statistice de către Institutul Naţional de Statistică, în special: notificări cu privire la demararea anchetelor statistice, completări de chestionare în format electronic, verificarea corelaţiilor în timp real şi notificarea în caz de erori, agregarea, procesarea şi publicarea datelor;

n) servicii privind înregistrarea unei asociaţii sau fundaţii, precum: cererea de rezervare a denumirii, consultarea Registrului naţional al persoanelor juridice fără scop patrimonial, efectuarea de plăţi prin intermediul mijloacelor electronice de plată;

o) servicii privind declaraţiile vamale, precum: întocmirea şi transmiterea declaraţiilor vamale, efectuarea de plăţi pentru taxele şi comisioanele în vamă prin mijloace electronice de plată;

p) servicii privind consultarea şi eliberarea propriului cazier fiscal;

q) servicii de consultare a Monitorului Oficial al României.(2) Prin hotărâre a Guvernului se pot introduce în Sistemul Electronic Naţional şi alte servicii decât cele prevăzute la alin. (1).

Art. 13. – Trimestrial, operatorii Sistemului Electronic Naţional, împreună cu autorităţile administraţiei publice, elaborează rapoarte privind gradul de utilizare a serviciilor publice furnizate prin mijloace electronice în raport cu ponderea tuturor serviciilor publice furnizate şi le înaintează Guvernului României.

CAPITOLUL II
Procedura electronică

Art. 14. – Autorităţile administraţiei publice au obligaţia de a aplica procedura electronică prevăzută în prezentul capitol pentru furnizarea de informaţii şi servicii publice prin mijloace electronice către persoane fizice sau juridice.

Art. 15. – Furnizarea serviciilor publice prevăzute la art. 12, prin intermediul Sistemului Electronic Naţional, se realizează gradual, în următoarele etape:

a) publicarea prin intermediul mijloacelor electronice a informaţiilor de interes public;

b) interacţiunea unidirecţională;

c) interacţiunea bidirecţională;

d) efectuarea de plăţi prin mijloace electronice de plată.Art. 16. – Dezvoltarea şi operarea Sistemului Electronic Naţional se fac în conformitate cu următoarele criterii:

a) furnizarea de servicii şi informaţii publice prin intermediul procedurii electronice se face pe categorii de utilizatori, persoane fizice sau juridice, într-o modalitate integrată, pe bază de funcţionalităţi, şi nu pe baza competenţei unei instituţii publice;

b) asigurarea accesibilităţii serviciilor şi informaţiilor publice relevante pentru persoane fizice sau juridice prin intermediul unui unic punct: Sistemul Electronic Naţional;

c) accesul la serviciile şi informaţiile publice va fi integrat la nivel central, judeţean sau local prin informaţiile şi serviciile publice furnizate prin procedura electronică;

d) accesul la informaţia deţinută de mai multe instituţii publice va fi realizat astfel încât să asigure protecţia datelor cu caracter personal, conform legislaţiei în vigoare.Art. 17. – Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei şi Ministerul Administraţiei Publice stabilesc proceduri şi norme, inclusiv cele legate de securitate, care să asigure gradul necesar de confidenţialitate şi siguranţă în utilizare, în scopul bunei desfăşurări a procedurii electronice.

Art. 18. – (1) Toate documentele transmise în cadrul procedurii electronice trebuie să fie prezentate în formă electronică şi semnate electronic, în condiţiile stabilite de operatorii Sistemului Electronic Naţional.

(2) Orice document în formă electronică trebuie înregistrat în momentul transmiterii şi al primirii, în conformitate cu procedura stabilită de operatorii Sistemului Electronic Naţional.

(3) Orice document în formă electronică trebuie confirmat la primire, cu excepţia documentelor care confirmă primirea.

(4) Formatul documentului electronic, precum şi condiţiile generării, transmiterii şi stocării acestuia sunt stabilite de către operatorii Sistemului Electronic Naţional şi aprobate prin hotărâre a Guvernului.

Art. 19. – (1) Grupul de Promovare a Tehnologiei Informaţiei în România, înfiinţat prin Hotărârea Guvernului nr.271/2001, aprobă proiectele din domeniul guvernării electronice, propune Guvernului alocarea fondurilor necesare prin bugetele anuale ale autorităţilor administraţiei publice şi supervizează implementarea serviciilor publice prin procedura electronică, ţinând cont de:

a) priorităţile stabilite prin strategiile sectoriale din domeniu;

b) planificarea fondurilor şi controlul investiţiilor realizate în domeniul tehnologiei informaţiei;

c) securitatea informaţiilor;

d) protecţia datelor cu caracter personal;

e) accesibilitatea, diseminarea şi modul de conservare a informaţiilor publice;

f) accesibilitatea tehnologiei informaţiei pentru persoanele cu handicap;

g) alte elemente legate de guvernare electronică.(2) Grupul de Promovare a Tehnologiei Informaţiei în România exercită şi următoarele atribuţii:

a) propune alocarea resurselor necesare dezvoltării şi administrării efective a iniţiativelor de guvernare electronică;

b) recomandă adaptări ale strategiei şi priorităţilor naţionale cu privire la guvernarea electronică;

c) promovează utilizarea inovaţiei în domeniul tehnologiei informaţiei de către autorităţile administraţiei publice, iniţiative ce implică cooperarea între mai multe autorităţi publice, prin sprijinirea proiectelor pilot, a proiectelor de cercetare şi a utilizării tehnologiei informaţiei;

d) monitorizează modul de implementare a proiectelor de tehnologia informaţiei, prin intermediul Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei şi al Ministerului Administraţiei Publice;

e) coordonează, prin intermediul Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, programele implementate la nivelul administraţiei publice centrale, în scopul furnizării de servicii de guvernare electronică, şi va urmări eficientizarea utilizării tehnologiei informaţiei de către instituţiile publice ale administraţiei publice centrale;

f) coordonează, prin intermediul Ministerului Administraţiei Publice şi Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, programele implementate la nivelul administraţiei publice locale, în scopul furnizării de servicii de administraţie electronică, şi va urmări eficientizarea utilizării tehnologiei informaţiei de către instituţiile publice ale administraţiei publice locale;

g) coordonează activitatea Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în stabilirea politicilor care vor contribui la adoptarea, la nivel naţional, a unui set de standarde şi recomandări în domeniul tehnologiei informaţiei privind eficienţa şi securitatea sistemelor de guvernare electronică;

h) coordonează activitatea Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei şi Ministerului Administraţiei Publice în stabilirea politicilor care vor contribui la adaptarea, la nivel naţional, a unui set de standarde şi recomandări în domeniul tehnologiei informaţiei privind interconectivitatea şi interoperabilitatea sistemelor de guvernare electronică şi a bazelor de date aferente.Art. 20. – (1) În scopul acoperirii costurilor de operare şi utilizare a Sistemului Electronic Naţional, fiecare persoană juridică ce utilizează procedura electronică pentru obţinerea de servicii trebuie să plătească, după caz, operatorilor Sistemului Electronic Naţional un tarif anual de utilizare.

(2) Cuantumul tarifului de utilizare şi categoriile de utilizatori exceptate de la plata acestuia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

(3) Obligaţia de plată a tarifului de utilizare prevăzut la alin. (1) se naşte în momentul înregistrării în sistem.

(4) Persoanele fizice şi instituţiile publice nu datorează tarife de utilizare.

(5) Tariful prevăzut la alin. (1) se constituie venit la bugetul operatorilor Sistemului Electronic Naţional.

Art. 21. – Ministerul Administraţiei Publice şi Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei vor elabora strategii de dezvoltare a Sistemului Electronic Naţional, în conformitate cu priorităţile şi direcţiile stabilite de Grupul de Promovare a Tehnologiei Informaţiei în România.

Art. 22. – În fiecare an, până la data de 31 martie, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, Ministerul Administraţiei Publice şi Ministerul Informaţiilor Publice vor înainta Guvernului, cu avizul Grupului de Promovare a Tehnologiei Informaţiei în România, un raport cu privire la stadiul furnizării de servicii şi informaţii publice prin intermediul procedurii electronice.

CAPITOLUL III
Condiţii de participare la procedura electronică

Art. 23. – Orice persoană fizică sau juridică are dreptul de a accesa prin procedura electronică, în condiţiile Legii nr. 544/2001 şi ale prezentului titlu, informaţiile şi serviciile publice.

Art. 24. – (1) Participarea la procedura electronică se poate face numai după înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional.

(2) Condiţiile şi procedura de înregistrare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

(3) Orice persoană fizică sau juridică din România are dreptul să solicite înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional.

(4) Toate autorităţile administraţiei publice au obligaţia să se înregistreze şi să utilizeze Sistemul Electronic Naţional.

CAPITOLUL IV
Implementarea Sistemului Electronic Naţional

Art. 25. – (1) Prin hotărâre a Guvernului se stabilesc autorităţile administraţiei publice care au obligativitatea de a aplica prevederile prezentului titlu, precum şi formularele administrative şi serviciile publice, respectiv termenele de la care acestea vor participa la procedura electronică.

(2) Înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional a autorităţilor administraţiei publice interesate să participe la procedura electronică se realizează gradual, cu avizul operatorilor acestui sistem, prin hotărâre a Guvernului.

Art. 26. – În termen de 60 de zile de la înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional, fiecare autoritate a administraţiei publice va transmite Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei şi Ministerului Administraţiei Publice formularele administrative tipizate care se utilizează în raporturile cu persoanele fizice şi juridice, care vor fi disponibile prin intermediul Sistemului Electronic Naţional.

Art. 27. – (1) În termen de 6 luni de la înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional, fiecare autoritate a administraţiei publice are obligaţia de a utiliza formulare administrative în format electronic prin intermediul Sistemului Electronic Naţional, stabilite conform art. 25.

(2) În termen de 12 luni de la înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional, instituţiile publice ale administraţiei publice centrale au obligaţia de a implementa şi utiliza, gradual, servicii publice furnizate prin intermediul Sistemului Electronic Naţional, stabilite conform art. 25, în concordanţă cu sistemele informatice existente în cadrul acestora.

(3) În termen de 24 de luni de la înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional, instituţiile publice ale administraţiei publice locale au obligaţia de a implementa şi utiliza, gradual, servicii publice furnizate prin intermediul Sistemului Electronic Naţional, stabilite conform art. 25, în concordanţă cu resursele şi sistemele informatice existente în cadrul acestora.

Art. 28. – (1) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu, toate autorităţile administraţiei publice vor transmite Ministerului Administraţiei Publice, Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei şi Ministerului Informaţiilor Publice date cu privire la existenţa unei pagini proprii de Internet, prin care informaţiile publice şi serviciile publice sunt oferite prin intermediul mijloacelor electronice.

(2) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu, toate autorităţile administraţiei publice vor transmite Ministerului Administraţiei Publice, Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei şi Ministerului Informaţiilor Publice date cu privire la sistemele informatice existente în cadrul acestora şi la serviciile publice oferite prin intermediul acestora, precum şi la categoriile de utilizatori cărora li se adresează.

Art. 29. – În termen de 6 luni de la înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional, fiecare autoritate a administraţiei publice, stabilită conform art. 25, are obligaţia de a-şi crea o pagină proprie de Internet.

Art. 30. – Realizarea paginilor de Internet ale autorităţilor administraţiei publice se face având în vedere următoarele criterii de performanţă:

a) viteza de regăsire a informaţiilor;

b) accesibilitatea şi disponibilitatea informaţiilor şi serviciilor publice oferite;

c) relevanţa informaţiei prezentate;

d) structurarea informaţiilor;

e) existenţa unor măsuri pentru protecţia datelor cu caracter personal;

f) existenţa unor măsuri de securitate pentru protejarea informaţiei.

CAPITOLUL V
Dispoziţii finale

Art. 31. – Ministerul Administraţiei Publice şi Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei pot adopta, acolo unde se impune, norme obligatorii pentru utilizarea Sistemului Electronic Naţional, în funcţie de gradul de dezvoltare a tehnologiei şi de cerinţele de securitate necesare.

Art. 32. – (1) Ministerul Administraţiei Publice va înfiinţa, până la data de 31 ianuarie 2004, prin hotărâre a Guvernului, Centrul Informatic Naţional al Ministerului Administraţiei Publice, care va întreţine, dezvolta şi promova “Sistemul e-administraţie”.

(2) Începând cu data de 1 februarie 2004, operatorul “Sistemului e-administraţie” este Centrul Informatic Naţional al Bazelor de Date Integrate ale Ministerului Administraţiei Publice.

Art. 33. – Prevederile prezentului titlu intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării legii în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ce este Web3 ??

admin — Sun, 13 Jul 2008 11:22:28 +0000