Blog PAM Design » wGlosar

Ce este un CRM (Customer Relationship Management)

admin — Thu, 11 Sep 2008 08:51:37 +0000

CRM vine de la prescurtarea Customer Relationship Management. CRM-ul este un proces care ajuta la o mai buna intelegere a nevoilor si comportamentului clientilor.
CRM-ul ajuta la dezvoltarea si la trasarea strategiilor de afaceri pentru client si de asemenea abordeaza problemele prin implementarea lor. In termeni simpli utilizarea eficienta a unui CRM ajuta clientul si organizatia acestuia sa indeplineasca acele teluri mult dorite, acele tinte referitoare la potentialele performante, achizitii, cresterea si pastrarea afacerii.

Un sistem eficient de CRM are drept scop gestionarea si optimizarea ciclului de viata al clientului dar si construirea unei intelegeri corespunzatoare sau a unei legaturi intre diverse departamente, forte de vanzari si clienti in cadrul unor companii mari, care in final toate la un loc vor spori productia companiei.

Cu fiecare zi care trece organizatiile de tip corporate implementeaza sisteme CRM, si prin folosirea acestora se reintorc la vechea epoca a dictatului personalului sau la marketingul unu la unu.

Prin folosirea CRM-ului , o organizatie poate folosi inregistrarile anterioare ale potentialilor clienti si cumparatori precum si tendintele anterioare de achizitie, tendinte care le-au preferat mai devreme dar si nevoile acestora, pentru a crea un centru al clientilor si un sistem de marketing central referitor la nevoile clientilor.
Companiile care utilizeaza sisteme CRM se pot astepta imediat:

La pastrarea si obtinerea mai multor clienti, in consecinta la o crestere globala.
La cresterea si maximizarea absoluta a ciclurilor de viata a clientilor.
La imbunatatirea serviciilor pentru clienti prin personalizarea acestora, totul prin noi cheltuieli.

LEGE nr.161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei

admin — Sun, 13 Jul 2008 12:45:17 +0000

TITLUL II
Transparenţa în administrarea informaţiilor şi serviciilor publice prin mijloace electronice

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 6. – (1) Prezentul titlu stabileşte obiectivele, principiile, termenii şi condiţiile de utilizare a procedurii electronice de acces la informaţiile şi serviciile publice şi furnizarea acestora, precum şi regulile generale de asigurare, prin mijloace electronice, a transparenţei informaţiilor şi serviciilor publice ca parte integrantă a reformei administraţiei publice.

(2) Autorităţile administraţiei publice vor furniza informaţiile şi serviciile publice prin mijloace electronice concomitent cu procedurile tradiţionale.

Art. 7. – Obiectivele prezentului titlu sunt următoarele:

a) reducerea cheltuielilor publice, combaterea birocraţiei şi a corupţiei la nivelul instituţiilor publice;

b) creşterea gradului de transparenţă a modului de utilizare şi administrare a fondurilor publice;

c) îmbunătăţirea accesului la informaţii şi servicii publice în conformitate cu legislaţia privind protecţia datelor cu caracter personal şi liberul acces la informaţiile de interes public;

d) eliminarea contactului direct între funcţionarul de la ghişeu şi cetăţean sau agentul economic;

e) furnizarea de informaţii şi servicii publice de calitate prin intermediul mijloacelor electronice;

f) întărirea capacităţii administrative a instituţiilor publice de a-şi îndeplini rolul şi obiectivele şi de a asigura furnizarea, într-o manieră transparentă, de informaţii şi servicii publice;

g) promovarea colaborării dintre instituţiile publice pentru furnizarea de servicii publice prin mijloace electronice;

h) redefinirea relaţiei între cetăţean şi administraţia publică, respectiv între mediul de afaceri şi administraţia publică, în sensul facilitării accesului acestora la serviciile şi informaţiile publice, prin intermediul tehnologiei informaţiei;

i) promovarea utilizării Internetului şi a tehnologiilor de vârf în cadrul instituţiilor publice.Art. 8. – (1) Principiile care stau la baza furnizării de informaţii şi servicii publice prin mijloace electronice sunt:

a) transparenţa în furnizarea de informaţii şi servicii publice;

b) accesul egal, nediscriminatoriu, la informaţii şi servicii publice, inclusiv pentru persoanele cu handicap;

c) eficienţa utilizării fondurilor publice;

d) confidenţialitatea, respectiv garantarea protejării secretului datelor cu caracter personal;

e) garantarea disponibilităţii informaţiilor şi a serviciilor publice.(2) Autorităţile administraţiei publice au obligaţia să asigure respectarea principiilor prevăzute la alin. (1) în relaţia cu persoanele fizice sau juridice interesate să utilizeze procedura electronică pentru accesul la informaţii şi servicii publice, precum şi pentru schimbul de informaţii.

Art. 9. – (1) Prin prezentul titlu se înfiinţează Sistemul Electronic Naţional ca sistem informatic de utilitate publică, în scopul asigurării accesului la informaţii publice şi furnizării de servicii publice către persoane fizice şi juridice.

(2) Operatorii Sistemului Electronic Naţional sunt:

a) Inspectoratul General pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei din subordinea Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, pentru “Sistemul e-guvernare”;

b) Ministerul Administraţiei Publice, pentru “Sistemul e-administraţie”;

c) autoritatea stabilită de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, în condiţiile aprobate de acesta, pentru Sistemul de apărare şi siguranţă naţională.(3) Operatorii vor lua măsurile necesare pentru dezvoltarea Sistemului Electronic Naţional şi vor asigura acţiunile de promovare a acestuia.

(4) Operatorii vor utiliza standarde şi proceduri de securitate care să asigure un grad ridicat de fiabilitate şi siguranţă a operaţiunilor desfăşurate în cadrul Sistemului Electronic Naţional, în acord cu practicile internaţionale în domeniu.

Art. 10. – În cadrul Sistemului Electronic Naţional pot participa şi alte persoane fizice sau juridice, precum bănci, notari publici, experţi, în condiţiile legii.

Art. 11. – În sensul prezentului titlu, următorii termeni se definesc astfel:

a) guvernare electronică este utilizarea de către autorităţile administraţiei publice centrale a aplicaţiilor bazate pe tehnologia informaţiei, în scopul:1. îmbunătăţirii accesului la informaţiile şi serviciile publice ale autorităţilor administraţiei publice centrale;

2. eliminării procedurilor birocratice şi simplificării metodologiilor de lucru;

3. îmbunătăţirii schimbului de informaţii şi servicii între autorităţile administraţiei publice centrale;

4. îmbunătăţirii calităţii serviciilor publice la nivelul administraţiei publice centrale;

b) administraţie electronică este utilizarea de către autorităţile administraţiei publice locale a aplicaţiilor bazate pe tehnologia informaţiei, în scopul:1. îmbunătăţirii accesului şi furnizării informaţiilor şi serviciilor publice ale autorităţilor administraţiei publice locale către cetăţeni;

2. eliminării procedurilor birocratice şi simplificării metodologiilor de lucru;

3. îmbunătăţirii schimbului de informaţii între componentele autorităţilor administraţiei publice locale;

4. îmbunătăţirii eficacităţii, eficienţei şi calităţii serviciilor publice la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale;

c) portalul pentru acces la servicii de guvernare electronică şi la formulare administrative în format electronic ale administraţiei publice centrale este sistemul informatic de utilitate publică, accesibil prin Internet la adresa www.e-guvernare.ro, denumit în continuare “Sistem e-guvernare”;

d) portalul pentru acces la servicii de administraţie electronică şi la formulare administrative în format electronic ale administraţiei publice locale este sistemul informatic de utilitate publică, accesibil prin Internet la adresa www.e-administraţie.ro, denumit în continuare “Sistem e-administraţie”;

e) Sistemul Electronic Naţional este ansamblul unitar alcătuit din “Sistemul e-guvernare” şi “Sistemul e-administraţie”, accesibil prin Internet la adresa www.e-guvernare.ro;

f) procedura electronică este modalitatea prin care o persoană fizică sau juridică beneficiază de facilităţile tehnice oferite de Sistemul Electronic Naţional;

g) interacţiunea unidirecţională este procedura electronică prin care destinatarii informaţiilor publice şi beneficiarii serviciilor publice au acces la formulare administrative, pe care le pot vizualiza, completa şi tipări în vederea depunerii sau transmiterii acestora către autorităţile administraţiei publice prin mijloace tradiţionale;

h) interacţiunea bidirecţională este procedura electronică prin care destinatarii informaţiilor publice şi beneficiarii serviciilor publice au acces la formulare administrative, pe care le pot vizualiza, completa şi trimite către autorităţile administraţiei publice prin mijloace electronice;

i) interoperabilitatea este capacitatea sistemelor informatice, produselor-program, aplicaţiilor sau serviciilor accesibile prin Sistemul Electronic Naţional de a comunica şi schimba informaţii într-o modalitate efectivă şi compatibilă.Art. 12. – (1) Serviciile publice de bază ce vor fi furnizate prin intermediul mijloacelor electronice sunt:

a) declararea, notificarea şi efectuarea de plăţi prin intermediul mijloacelor electronice privind taxele şi impozitele datorate de către persoane fizice şi juridice la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru şomaj, bugetul Fondului naţional unic pentru asigurări sociale de sănătate şi la bugetele locale;

b) servicii de căutare a unui loc de muncă prin intermediul agenţiilor de ocupare a forţei de muncă, precum: evidenţa locurilor de muncă, evidenţa şomerilor, completarea cererilor pentru găsirea unui loc de muncă, notificarea cu privire la locurile de muncă disponibile;

c) servicii privind obţinerea de autorizaţii sau certificate, precum: completarea cererilor pentru obţinerea certificatelor de urbanism, obţinerea autorizaţiilor de construcţie sau de desfiinţare, completarea şi transmiterea electronică a documentelor necesare eliberării autorizaţiilor şi certificatelor, efectuarea de plăţi prin intermediul mijloacelor electronice de plată, programarea în vederea eliberării autorizaţiilor sau a certificatelor;

d) servicii privind obţinerea de licenţe de funcţionare, precum: completarea cererilor pentru obţinerea de licenţe, completarea şi transmiterea electronică a documentelor necesare eliberării licenţelor, efectuarea de plăţi prin intermediul mijloacelor electronice de plată, programarea în vederea eliberării licenţelor;

e) servicii privind obţinerea de permise legate de mediu, precum: completarea cererilor pentru obţinerea permiselor legate de mediu, efectuarea de plăţi prin intermediul mijloacelor electronice de plată;

f) servicii privind achiziţiile publice efectuate prin mijloace electronice, inclusiv efectuarea de plăţi prin mijloace electronice de plată;

g) servicii privind înregistrarea unui comerciant sau efectuarea de menţiuni în registrul comerţului, precum: transmiterea cererii de înregistrare în registrul comerţului, transmiterea electronică a statutului, a contractului de societate sau a altor documente, rezervarea denumirii, programarea în vederea eliberării autorizaţiilor legale;

h) servicii în legătură cu evidenţa informatizată a persoanei, precum: completarea cererilor de eliberare a paşapoartelor, cărţilor de identitate şi a permiselor de conducere, notificarea schimbării domiciliului sau reşedinţei, transmiterea electronică a documentelor, efectuarea de plăţi prin intermediul mijloacelor electronice de plată, programarea în vederea eliberării unor astfel de documente, declararea furtului sau pierderii unor astfel de documente, urmărirea soluţionării reclamaţiilor, publicarea listelor de documente pierdute;

i) servicii în legătură cu înregistrarea vehiculelor auto, precum: notificarea cu privire la achiziţionarea unui nou vehicul, rezervarea opţională a numărului de înmatriculare, completarea formularelor necesare în vederea înmatriculării, programarea în vederea înmatriculării şi prezentării documentelor doveditoare;

j) servicii de sănătate publică, precum: informaţii interactive cu privire la disponibilitatea serviciilor din unităţi medicale, efectuarea de programări pentru servicii medicale, efectuarea de plăţi pentru serviciile medicale prin intermediul mijloacelor electronice de plată;

k) servicii privind accesul la biblioteci publice, precum: consultarea cataloagelor, întocmirea catalogului naţional virtual, consultarea de cărţi sau publicaţii în format electronic;

l) înscrierea în diferite forme de învăţământ, în special învăţământul liceal şi superior: completarea şi transmiterea electronică a cererilor de înscriere şi a documentelor;

m) servicii privind colectarea de date statistice de către Institutul Naţional de Statistică, în special: notificări cu privire la demararea anchetelor statistice, completări de chestionare în format electronic, verificarea corelaţiilor în timp real şi notificarea în caz de erori, agregarea, procesarea şi publicarea datelor;

n) servicii privind înregistrarea unei asociaţii sau fundaţii, precum: cererea de rezervare a denumirii, consultarea Registrului naţional al persoanelor juridice fără scop patrimonial, efectuarea de plăţi prin intermediul mijloacelor electronice de plată;

o) servicii privind declaraţiile vamale, precum: întocmirea şi transmiterea declaraţiilor vamale, efectuarea de plăţi pentru taxele şi comisioanele în vamă prin mijloace electronice de plată;

p) servicii privind consultarea şi eliberarea propriului cazier fiscal;

q) servicii de consultare a Monitorului Oficial al României.(2) Prin hotărâre a Guvernului se pot introduce în Sistemul Electronic Naţional şi alte servicii decât cele prevăzute la alin. (1).

Art. 13. – Trimestrial, operatorii Sistemului Electronic Naţional, împreună cu autorităţile administraţiei publice, elaborează rapoarte privind gradul de utilizare a serviciilor publice furnizate prin mijloace electronice în raport cu ponderea tuturor serviciilor publice furnizate şi le înaintează Guvernului României.

CAPITOLUL II
Procedura electronică

Art. 14. – Autorităţile administraţiei publice au obligaţia de a aplica procedura electronică prevăzută în prezentul capitol pentru furnizarea de informaţii şi servicii publice prin mijloace electronice către persoane fizice sau juridice.

Art. 15. – Furnizarea serviciilor publice prevăzute la art. 12, prin intermediul Sistemului Electronic Naţional, se realizează gradual, în următoarele etape:

a) publicarea prin intermediul mijloacelor electronice a informaţiilor de interes public;

b) interacţiunea unidirecţională;

c) interacţiunea bidirecţională;

d) efectuarea de plăţi prin mijloace electronice de plată.Art. 16. – Dezvoltarea şi operarea Sistemului Electronic Naţional se fac în conformitate cu următoarele criterii:

a) furnizarea de servicii şi informaţii publice prin intermediul procedurii electronice se face pe categorii de utilizatori, persoane fizice sau juridice, într-o modalitate integrată, pe bază de funcţionalităţi, şi nu pe baza competenţei unei instituţii publice;

b) asigurarea accesibilităţii serviciilor şi informaţiilor publice relevante pentru persoane fizice sau juridice prin intermediul unui unic punct: Sistemul Electronic Naţional;

c) accesul la serviciile şi informaţiile publice va fi integrat la nivel central, judeţean sau local prin informaţiile şi serviciile publice furnizate prin procedura electronică;

d) accesul la informaţia deţinută de mai multe instituţii publice va fi realizat astfel încât să asigure protecţia datelor cu caracter personal, conform legislaţiei în vigoare.Art. 17. – Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei şi Ministerul Administraţiei Publice stabilesc proceduri şi norme, inclusiv cele legate de securitate, care să asigure gradul necesar de confidenţialitate şi siguranţă în utilizare, în scopul bunei desfăşurări a procedurii electronice.

Art. 18. – (1) Toate documentele transmise în cadrul procedurii electronice trebuie să fie prezentate în formă electronică şi semnate electronic, în condiţiile stabilite de operatorii Sistemului Electronic Naţional.

(2) Orice document în formă electronică trebuie înregistrat în momentul transmiterii şi al primirii, în conformitate cu procedura stabilită de operatorii Sistemului Electronic Naţional.

(3) Orice document în formă electronică trebuie confirmat la primire, cu excepţia documentelor care confirmă primirea.

(4) Formatul documentului electronic, precum şi condiţiile generării, transmiterii şi stocării acestuia sunt stabilite de către operatorii Sistemului Electronic Naţional şi aprobate prin hotărâre a Guvernului.

Art. 19. – (1) Grupul de Promovare a Tehnologiei Informaţiei în România, înfiinţat prin Hotărârea Guvernului nr.271/2001, aprobă proiectele din domeniul guvernării electronice, propune Guvernului alocarea fondurilor necesare prin bugetele anuale ale autorităţilor administraţiei publice şi supervizează implementarea serviciilor publice prin procedura electronică, ţinând cont de:

a) priorităţile stabilite prin strategiile sectoriale din domeniu;

b) planificarea fondurilor şi controlul investiţiilor realizate în domeniul tehnologiei informaţiei;

c) securitatea informaţiilor;

d) protecţia datelor cu caracter personal;

e) accesibilitatea, diseminarea şi modul de conservare a informaţiilor publice;

f) accesibilitatea tehnologiei informaţiei pentru persoanele cu handicap;

g) alte elemente legate de guvernare electronică.(2) Grupul de Promovare a Tehnologiei Informaţiei în România exercită şi următoarele atribuţii:

a) propune alocarea resurselor necesare dezvoltării şi administrării efective a iniţiativelor de guvernare electronică;

b) recomandă adaptări ale strategiei şi priorităţilor naţionale cu privire la guvernarea electronică;

c) promovează utilizarea inovaţiei în domeniul tehnologiei informaţiei de către autorităţile administraţiei publice, iniţiative ce implică cooperarea între mai multe autorităţi publice, prin sprijinirea proiectelor pilot, a proiectelor de cercetare şi a utilizării tehnologiei informaţiei;

d) monitorizează modul de implementare a proiectelor de tehnologia informaţiei, prin intermediul Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei şi al Ministerului Administraţiei Publice;

e) coordonează, prin intermediul Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, programele implementate la nivelul administraţiei publice centrale, în scopul furnizării de servicii de guvernare electronică, şi va urmări eficientizarea utilizării tehnologiei informaţiei de către instituţiile publice ale administraţiei publice centrale;

f) coordonează, prin intermediul Ministerului Administraţiei Publice şi Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, programele implementate la nivelul administraţiei publice locale, în scopul furnizării de servicii de administraţie electronică, şi va urmări eficientizarea utilizării tehnologiei informaţiei de către instituţiile publice ale administraţiei publice locale;

g) coordonează activitatea Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în stabilirea politicilor care vor contribui la adoptarea, la nivel naţional, a unui set de standarde şi recomandări în domeniul tehnologiei informaţiei privind eficienţa şi securitatea sistemelor de guvernare electronică;

h) coordonează activitatea Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei şi Ministerului Administraţiei Publice în stabilirea politicilor care vor contribui la adaptarea, la nivel naţional, a unui set de standarde şi recomandări în domeniul tehnologiei informaţiei privind interconectivitatea şi interoperabilitatea sistemelor de guvernare electronică şi a bazelor de date aferente.Art. 20. – (1) În scopul acoperirii costurilor de operare şi utilizare a Sistemului Electronic Naţional, fiecare persoană juridică ce utilizează procedura electronică pentru obţinerea de servicii trebuie să plătească, după caz, operatorilor Sistemului Electronic Naţional un tarif anual de utilizare.

(2) Cuantumul tarifului de utilizare şi categoriile de utilizatori exceptate de la plata acestuia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

(3) Obligaţia de plată a tarifului de utilizare prevăzut la alin. (1) se naşte în momentul înregistrării în sistem.

(4) Persoanele fizice şi instituţiile publice nu datorează tarife de utilizare.

(5) Tariful prevăzut la alin. (1) se constituie venit la bugetul operatorilor Sistemului Electronic Naţional.

Art. 21. – Ministerul Administraţiei Publice şi Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei vor elabora strategii de dezvoltare a Sistemului Electronic Naţional, în conformitate cu priorităţile şi direcţiile stabilite de Grupul de Promovare a Tehnologiei Informaţiei în România.

Art. 22. – În fiecare an, până la data de 31 martie, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, Ministerul Administraţiei Publice şi Ministerul Informaţiilor Publice vor înainta Guvernului, cu avizul Grupului de Promovare a Tehnologiei Informaţiei în România, un raport cu privire la stadiul furnizării de servicii şi informaţii publice prin intermediul procedurii electronice.

CAPITOLUL III
Condiţii de participare la procedura electronică

Art. 23. – Orice persoană fizică sau juridică are dreptul de a accesa prin procedura electronică, în condiţiile Legii nr. 544/2001 şi ale prezentului titlu, informaţiile şi serviciile publice.

Art. 24. – (1) Participarea la procedura electronică se poate face numai după înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional.

(2) Condiţiile şi procedura de înregistrare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

(3) Orice persoană fizică sau juridică din România are dreptul să solicite înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional.

(4) Toate autorităţile administraţiei publice au obligaţia să se înregistreze şi să utilizeze Sistemul Electronic Naţional.

CAPITOLUL IV
Implementarea Sistemului Electronic Naţional

Art. 25. – (1) Prin hotărâre a Guvernului se stabilesc autorităţile administraţiei publice care au obligativitatea de a aplica prevederile prezentului titlu, precum şi formularele administrative şi serviciile publice, respectiv termenele de la care acestea vor participa la procedura electronică.

(2) Înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional a autorităţilor administraţiei publice interesate să participe la procedura electronică se realizează gradual, cu avizul operatorilor acestui sistem, prin hotărâre a Guvernului.

Art. 26. – În termen de 60 de zile de la înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional, fiecare autoritate a administraţiei publice va transmite Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei şi Ministerului Administraţiei Publice formularele administrative tipizate care se utilizează în raporturile cu persoanele fizice şi juridice, care vor fi disponibile prin intermediul Sistemului Electronic Naţional.

Art. 27. – (1) În termen de 6 luni de la înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional, fiecare autoritate a administraţiei publice are obligaţia de a utiliza formulare administrative în format electronic prin intermediul Sistemului Electronic Naţional, stabilite conform art. 25.

(2) În termen de 12 luni de la înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional, instituţiile publice ale administraţiei publice centrale au obligaţia de a implementa şi utiliza, gradual, servicii publice furnizate prin intermediul Sistemului Electronic Naţional, stabilite conform art. 25, în concordanţă cu sistemele informatice existente în cadrul acestora.

(3) În termen de 24 de luni de la înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional, instituţiile publice ale administraţiei publice locale au obligaţia de a implementa şi utiliza, gradual, servicii publice furnizate prin intermediul Sistemului Electronic Naţional, stabilite conform art. 25, în concordanţă cu resursele şi sistemele informatice existente în cadrul acestora.

Art. 28. – (1) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu, toate autorităţile administraţiei publice vor transmite Ministerului Administraţiei Publice, Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei şi Ministerului Informaţiilor Publice date cu privire la existenţa unei pagini proprii de Internet, prin care informaţiile publice şi serviciile publice sunt oferite prin intermediul mijloacelor electronice.

(2) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu, toate autorităţile administraţiei publice vor transmite Ministerului Administraţiei Publice, Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei şi Ministerului Informaţiilor Publice date cu privire la sistemele informatice existente în cadrul acestora şi la serviciile publice oferite prin intermediul acestora, precum şi la categoriile de utilizatori cărora li se adresează.

Art. 29. – În termen de 6 luni de la înregistrarea în Sistemul Electronic Naţional, fiecare autoritate a administraţiei publice, stabilită conform art. 25, are obligaţia de a-şi crea o pagină proprie de Internet.

Art. 30. – Realizarea paginilor de Internet ale autorităţilor administraţiei publice se face având în vedere următoarele criterii de performanţă:

a) viteza de regăsire a informaţiilor;

b) accesibilitatea şi disponibilitatea informaţiilor şi serviciilor publice oferite;

c) relevanţa informaţiei prezentate;

d) structurarea informaţiilor;

e) existenţa unor măsuri pentru protecţia datelor cu caracter personal;

f) existenţa unor măsuri de securitate pentru protejarea informaţiei.

CAPITOLUL V
Dispoziţii finale

Art. 31. – Ministerul Administraţiei Publice şi Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei pot adopta, acolo unde se impune, norme obligatorii pentru utilizarea Sistemului Electronic Naţional, în funcţie de gradul de dezvoltare a tehnologiei şi de cerinţele de securitate necesare.

Art. 32. – (1) Ministerul Administraţiei Publice va înfiinţa, până la data de 31 ianuarie 2004, prin hotărâre a Guvernului, Centrul Informatic Naţional al Ministerului Administraţiei Publice, care va întreţine, dezvolta şi promova “Sistemul e-administraţie”.

(2) Începând cu data de 1 februarie 2004, operatorul “Sistemului e-administraţie” este Centrul Informatic Naţional al Bazelor de Date Integrate ale Ministerului Administraţiei Publice.

Art. 33. – Prevederile prezentului titlu intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării legii în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pagina web dinamica evolueaza

admin — Thu, 27 Mar 2008 18:42:22 +0000

Iniţial internetul a constat din pagini statice, care erau actualizate doar ocazional de către deţinătorii lor.
Ulterior au fost realizate şi sisteme de gestiunea automată a informaţiilor dintr-un site Web, numite Content Management Systems. Acestea puteau construi pe loc – în mod dinamic, la cerere – versiunea cea mai nouă posibil a paginii web, şi anume prin consultarea unei bănci de date (sigur că şi aceasta trebuia actualizată permanent, dar asta se facea pe căi tradiţionale, nelegate direct de WWW). Dar şi această tehnică împarte oamenii în “creatori” de pagini Web şi “consumatori” mai mult sau mai puţin pasivi ai acestor pagini/informaţii/documente.

Cam din anul 2005 încoace însă, unii specialişti afirmă că Internetul oferă din ce în ce mai des o nouă calitate, idee care a fost susţinută şi de mediile de mase, şi anume prin folosirea deasă a noilor termeni, specifici pentru Web 2.0:

Stocarea datelor utilizatorilor, care avea loc în primul rând pe calculatorul local, urmând să fie publicate în Web abia ulterior, se face acuma în primul rând direct în Web, de exemplu pentru fotografiile private ş.a. Programele locale accesează din ce în ce mai des aplicaţiile Web, deoarece se pleacă de la ipoteza unei legături permanente cu Web-ul. Unele motoare de căutare Web sunt în stare să acceseze şi datele locale ale utilizatorului.
Diferenţele între aplicaţiile locale şi cele Web se atenuează. Multe programe se actualizează singure, luând legătura cu situl autorului lor în mod automat, uneori chiar pe ascuns. Rolul browserului devine din ce în ce mai important, deoarece cu ajutorul lui pot fi implementate azi aplicaţii Web extrem de complexe (vezi Dynamic HTML). Practic vorbind, browserul devine cel mai important program al utilizatorului.
Rolurile de “creator” şi “consumator” de pagini Web încep să se încalece, deoarece “consumatorii” de până acum încep să contribuie activ la crearea de noi conţinuturi, cum se întâmplă de exemplu cu aşa-numitele blog-uri. Mulţi utilizatori îşi mută şi transformă sfera lor privată de la echipamentul local la Web, în acest fel făcând-o publică.
Mashup este tendinţa de a accesa simultan şi a cupla unele cu altele mai multe servicii Web, de la ofertanţi diverşi, rezultatul însă apărând ca fiind “dintr-o bucată”, fără întreruperi sau alte dezavantaje.
Noile aplicaţii bazate pe Web duc la efectul că utilizatorii, chiar şi atunci când nu sunt foarte versaţi tehnic, participă direct la răspândirea prin Web a informaţiilor şi opiniilor.Toate aceste faţete recente ale Web-ului sunt ocazional desemnate drept “software social”.

Vreau Site. Cum Fac Sa Nu Fiu Pacalit? Intrebari de pus:

admin — Sat, 08 Mar 2008 16:40:57 +0000

- “site-ul va fi conform ultimelor standarde si norme de accesibilitate in domeniu ?” prin aceasta intrebare va asigurati ca site-ul nu va trebui refacut peste 6 luni si ca va fi vizualizat identic pe majoritatea browserelor/sistemelor de operare pastrand astfel mai mult vizitatori pe site-ul dvs

- “site-ul va fi optimizat SEO ?” degeaba veti investi o suma considerabila de bani in imaginea dvs. pe internet daca adresa web va servi doar ca element de decor pe cartea de vizita. Asigurati-va ca veti fi gasit prin intermediul motoarelor de cautare pentru cuvintele cheie si targetul domeniului dvs. de activitate. Daca optati pentru o versiune flash sugerati si o versiune light in html.

- “site-ul meu va fi unic ?” dupa cum spuneam, sunt firme care scot site-uri pe banda rulanta prin modificarea unui template iar in cateva zile site-ul va fi gata insa veti avea surpriza sa constatati ca mai sunt inca xxxxx site-uri identice iar dumneavoastra ati aruncat banii pe niste operatii simple de copy/paste.

Vrei si tu un site profesional? Te putem ajuta!

- asigurati-va ca la incheierea contractului firma respectiva a predat toate datele necesare unor modificari ulterioare (server, username, parola, etc..)

Vreau Site. Cum Fac Sa Nu Fiu Pacalit? Cateva idei salvatoare

admin — Sat, 08 Mar 2008 16:35:52 +0000

Vrei un site? Nu stii de unde sa pornesti in alegerea persoanei sau societatii potrivite care sa se ocupa de acet lucru? In continuare iti dam cateva idei.

Dupa regula: e mai bine sa combati decat sa tratezi vom expune cateva idei care ar putea duce la combaterea tepelor din domeniul webdesignului. Cu totii stim ca nu sunt putine iar persoanele fara o minima cultura web sunt tinte sigure.

Site-ul de portofoliul
-trebuie sa arate cat de cat decent, cate persoane atatea gusturi, deci nu e ceva universal.
-un portofoliu doar text e inutil, indiferent de cate povesti va sunt insirate. Cu cat trebuie sa cititi mai mult despre cat de buna e firma si cat de multe a facut, dar nu vedeti ceva concret, cu atat mai mult ar trebui sa va puneti cateva intrebari despre competentele firmei.
-un search pe google despre firma, domeniu, mail, nume, poate scoate la lumina unele detalii despre eventualele “antecedente”
-domeniu, mail-ul, host-ul free. O firma ce nu isi permite un domeniu pune unele semne de intrebare.
-reclame google, neogen, etc. In principiu orice tip de reclama pe un portofoliu nu e binevenit. A nu se confunda portofoliul cu reclama la site-urile respective.
-Pretul. Desi v-ati decis cu ce firma vreti sa lucrati nu acceptati pretul respectiv doar pentru ca asa vi se spune. Cateva mail-uri la alte firme de specialitate nu strica. Ce e prea ieftin nu e intotdeauna si bun!
-banere cu topuri. Cu cat mai multe cu atat mai rau. Un site respectabil are maxim un banner de contorizare a traficului
-Poll-uri si guestbook-uri stupide. Trebuie sa votati daca site-ul e bun, merge ok, arata super? De ce? Nu clientul e specialistul, ei sunt, daca au nevoie de criticile noastre, inseamna ca nu sunt siguri pe munca lor. Guestbook-uri in care predomina limbajul de cartier.
-Gramatica si limbajul.

Vrei si tu un site profesional? Te putem ajuta!

Cat de important este studiul de usability la un site de comert electronic

admin — Wed, 05 Mar 2008 11:47:29 +0000

La ultima editie a Galei Premiilor eCommerce SiteAudit.ro si Link2eCommerce au venit cu o noutate pe piata romaneasca de comert electronic, supunand magazinele online la unul din cele mai dificile teste, testul de uzabilitate prin care utilizatori obisnuiti au fost rugati sa indeplineasca trei operatii, normale, pe site-urile inscrise in concurs.

Laboratorul de Testare SiteAudit.ro a fost unul din punctele de interes major in cadrul acestui eveniment, proprietarii magazinelor online putand viziona filmele inregistrate si observa care sunt problemele de functionalitate ale site-urilor jurizate.

De ce este nevoie de testarea uzabilitatii magazinelor virtuale romanesti?

Ce inseamna mai pe romaneste uzabilitatea? Care este definitia ei? Venind din termenul in limba engleza „usability”, putem defini acest concept ca fiind eficienta si usurinta folosirii unei pagini de web, sau a unei interfete electronice (fie ea un site de comert electronic) de catre un utilizator in scopul satisfacerii nevoilor acestuia din urma (uneori scopul in care e accesata o pagina web difera de scopul pentru care a fost creata aceasta) – definitie preluata din Wikipedia, si prelucrata.

Cu alte cuvinte, atunci cand intru pe un site de comert electronic, si dupa ce am identificat in mod corect scopul acelui site, care corespunde cu scopul meu ca utilizator, acela de a cumpara un produs sau serviciu, faptul ca voi gresi in folosirea lui, greseli care vor duce practic la o abandonare a respectivului site, nu este vina mea, ca nu sunt suficient de tehnic, sau suficient de versat in folosirea magazinelor online, ci este vina acelui magazin online ca nu si-a pregatit site-ul pentru o folosire cat mai simpla, de catre orice tip de oameni, mai mult sau mai putin literati.

Uzabilitatea este o cerinta obligatorie pentru un site de comert electronic. Un magazin online care nu isi indeplineste menirea de a vinde produse din cauza unei proaste uzabilitati nu se poate numi magazin online, sau site de comert electronic. Se dezice de scopul pentru care a fost creat, acela de a vinde! Pur si simplu da gres, iar uneori poate da si faliment!

Este nevoie de testarea uzabilitatii magazinelor online romanesti, deoarece asa cum am vazut si la Gala Premiilor eCommerce sunt probleme mari la capitolul functionalitate, dar chiar la un site functional 100%, proprietarul, dezvoltatorul interfetei grafice, a softului niciodata nu va putea face teste intensive si nu se va putea pune in pielea celui mai obisnuit utilizator. De aceea este nevoie de teste, pentru e surprinde ceea ce nu poate fi descoperit in faza de dezvoltare a site-ului, a magazinului.

Continuare: www.siteaudit.ro

Decalogul unui operator de DOCUMENTARE intr-un MAGAZIN ONLINE

admin — Wed, 05 Mar 2008 11:38:38 +0000

REGULI DOCUMENTARE

Se documenteaza NUMAI pe baza de part number, ean, sn, pn (W6FP-3P023, PSL33E-03K03CG3, R2H-BH154C, etc) , daca, CODUL PRODUSULUI nu corespunde cu cel venit in oferta furnizorului mai mult ca sigur vorbim de alt produs. O litera schimbata, o cifra diferita in codul produsului inseamna de obicei o caracteristica diferita.
Informatia cea mai sigura este cea obtinuta de la FURNIZOR (poze, specificatii, etc) – caz dell, in care furnizorul aduce altceva in tara decat ce are el pe site, atentie mare de tot. Daca Furnizorul nu are aceste informatii, se cauta intai pe site-ul PRODUCATORULUI (poze, specificatii, etc)
Daca nici acolo nu gasiti informatiile dorite, se cauta pe GOOGLE, dar alegeti informatia cu DISCERNAMANT, iar daca nu sunteti siguri de exactitatea acelei surse, intrebati seful direct daca e OK (sunt site-uri bine documentate, cum ar fi gsmarena, tomshardware, dpreview, steves-digicams, cnet, etc); atentie sporita la greselile celor ce documenteaza pe site-urile concurente!

Continuare: www.siteaudit.ro

Importanta unui CMS bun

admin — Fri, 22 Feb 2008 10:37:14 +0000

De ce e important ca o agentie web sa puna la dispozitia clientilor un sistem de administrare a site-ului?
Nimic mai simplu. Pentru ca astfel nu se mai pierde timp si resurse atat din partea clientilor cat si a agentiei. O chestiune e clara un site trebuie actualizat. Trebuie sa contina zone care prezinta noutati, proiecte noi, clienti noi, solutii noi, produse noi, certificari noi…
Scopul acestor noutati este pe cat de simplu pe atat de util. Ele arata clientilor / potentialilor clienti ca firma este activa pe piata ca lucreaza si ca o face bine. Nu e nimic mai grav decat un site static.

Ce inseamna un CMS?
CMS – content management system inseamna o platforma de administrare a unui site sau aplicatii care are continut informational.
In acest moment exista pe internet si cms-uri free dar majoritatea agentiilor profesioniste isi dezvolta propriul cms datorita flexibilitatii.

Cum e un CMS bun?
Un CMS bun are 2 scopuri:
Scopul 1. sa fie usor de folosit de catre clienti si sa fie cat mai flexibil – permitand o usoara administrare a tot ce tine de site
Scopul 2. sa fie usor de implementat – pentru ca costurile (in timp) de implementare ale agetiei sa nu se rasfranga financiar asupra clientului.

Scopul 1
Un bun CMS nu permite doar administrarea textelor sau titlurilor si descrierilor produselor unui site.
Un bun CMS da dreptul administratorului:

sa defineasca drepturi de acces pentru utilizatori
sa defineasca formularul pe baza caruia alti utilizatori introduc produsele
sa configureze search-ul pentru a se potrivi cat mai bine produselor din site
sa afiseze si sa poata edita baza de date atat dupa categorii (ca in site) cat si dupa criterii cum ar fi producatorul sau alte detalii valabile pentru toate item-urile din baza de date dupa care se pot clasifica itemii
sa mute item-uri din baza de date dintr-o categorie in alta
sa adauge si sa editeze diferite tipuri de item-uri: articol, categorie, galerie multimedia, item catalog, categorie catalog, formular, link, fisier, set, newsletter sau original
sa editeze nu doar formularul de contact sau alte formulare cat si emailul care se trimite specificand forma si campurile din formular trimise
sa controleze data publicarii si data la care un item dispare din site – control asupra aparitiei item-ilor in site
sa administreze multilingv – atat continutul site-ului cat si platforma de administrare
sa administreze bannerele din site, sondaje, promotii sau orice alte zone interactive

Ar mai fi si altele dar lista aceasta este suficienta pentru a va face o idee.

Scopul 2
De ce e important ca un CMS sa fie usor de implementat. Pai pentru ca astfel nu dureaza mult timp, nu costa mult si eficientizeaza munca agentiei. Cu alte cuvinte – decat sa taxezi clientul mai mult, mai bine construiesti o platforma pe care sa poti implementa site-urile clientilor repede. Astfel esti mai rapid, lucrezi mai mult, oferi solutii care aduc mult mai multi bani clientului decat ii scot din buzunar si esti capabil sa dezvolti baza de clienti executand mai multe lucrari decat concurenta, in acelasi timp .

In final concluzionez ca cu cat mai multe agentii inteleg importanta unei platforme flexibile si usor de implementat cu atat industria noastra va evolua mai rapid si mai bine. Spor la codat!

Ce este un domeniu?

admin — Fri, 09 Nov 2007 12:37:31 +0000

Un domeniu web sau un nume de domeniu web este un set de caractere alfanumerice urmate de .ro, .com, .net, .org, .info sau alta extensie de nivel superior dintre cele existente.

Denumirile domeniilor au douã sau mai multe pãrti separate prin puncte. Partea din stânga este specificã, iar partea din dreapta este generalã – exemplu ‘pamdesign.ro’ este un exemplu de denumire de domeniu.

Ce este un domeniu si de ce aveti nevoie de el ?
Un nume de genul firma.ro prin care firma dvs. se identifica in Internet.

Denumirea unei companii are mult mai multa importanta in spatiul virtual, acolo unde nu beneficiati de obiecte cum ar fi firma luminoasa, vitrina, catalogul sau de prezenta unui reprezentant de vanzari.

Este folosit pentru adresele de e-mail ale angajatilor (nume@firma.ro) si pentru numele site-ului de web oficial (www.firma.ro).

Atunci cand comunicati cu clientii, acesta este primul lucru pe care ei il vor vedea cand trimiteti un e-mail, asa cum clientii vad firma unui magazin sau vitrina, inainte de a decide daca vor intra sau nu.

O denumire adecvata va da personalitate companiei dumneavoastra online si va da incredere potentialilor clienti. Numele de domeniu ales trebuie sa fie usor de citit si de tinut minte. Daca nu aveti inca un domeniu inregistrat… trebuie sa va grabiti! E posibil sa nu mai fie disponibil atunci cand veti dori sa il inregistrati.

Ce este un site web?

admin — Fri, 09 Nov 2007 12:31:49 +0000

Site-ul web este o locatie fixa in retea unde puteti plasa informatii despre compania dvs, puteti prezenta serviciile si produsele pe care le oferiti si in general puteti prezenta orice informatie doriti, oricarui potential care ar putea vizita site-ul de web.

Site-urile web au devenit foarte populare in anii ‘90, odata cu dezvoltarea Internetului, astfel incat toate marile companii, indiferent de domeniul in care activeaza, au site-uri de web si ofera clientilor informatii si servicii online.

Din punct de vedere tehnic, site-ul este o adresa de Internet de tipul www.numefirma.ro care este gestionata de un furnizor de servicii de gazduire si design web.

Site-ul web este esential pentru crearea unei prezente online, pentru ca el functioneaza 24 de ore pe zi si 7 zile pe saptamana, fara nici o interventie sau efort din partea dvs.

Pe Internet, calitatea serviciilor pe care le oferi se vad in momentul in care un client doreste sa obtina mai multe informatii despre produsele sau serviciile pe care le oferiti. Acestea trebuie sa fie usor de aflat, indiferent daca distribui informatiile prin e-mail sau printr-un site web.